Ministrul Culturii, Daniel Breaz, pregătește ordinul de declasare a unui monument istoric. Este vorba de Castelul Bay, din localitatea sălăjeană Treznea, iar prin semnarea actului menționat, fapt ce s-ar putea întâmpla în următoarele săptămâni, clădirea își va pierde statutul de monument istoric și nu va mai beneficia de nicio protecție legală.
„Tocmai am fost informat că ministrul Culturii, Daniel Breaz, se pregătește să ajute la distrugerea unui monument istoric. Monumentul este Castelul Bay, aflat în satul Treznea, din județul Sălaj. Din ce înțeleg, în următoarele săptămâni, ministrul Breaz ar putea semna un ordin de declasare prin care clădirea își va pierde statutul de monument istoric și nu va mai beneficia de nicio protecție legală. Liber la buldozere! cum s-ar zice”, este mesajul postat pe pagina de socializare de Vlad Alexandrescu, senator Uniunea Salvați România – USR.
Reamintim că, în vara anului trecut, Primăria Treznea a început demersurile pentru declasarea Castelului Bay de pe lista monumentelor istorice. Se pare că singura soluţie găsită de autorități este demolarea monumentului, ce se află într-o stare avansată de degradare. Precizările au fost făcute, în 14 august 2018, de prefectul Florin Florian, potrivit unei informări a Prefecturii Sălaj. „Primăria Treznea face demersuri pentru declasarea lui de pe lista monumentelor istorice. Florin Florian şi-a exprimat regretul că monumentul se află în stare avansată de degradare şi, cu toate că ar fi fost de preferat un proiect de restaurare, în ultimii 29 de ani nu s-a făcut niciun demers şi nu s-au găsit resurse financiare pentru o astfel de iniţiativă”, se preciza în sursa citată. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a concluzionat că, în acest context, singura soluţie rămâne declasarea castelului şi demolarea acestuia.
Situat în centrul satului Treznea, Castelul Bay a aparținut familiei grofului Ferenc Bay, ce a locuit aici până în 1944, an în care, cu doar câteva săptămâni înainte ca frontul celui de-al Doilea Război Mondial să ajungă în zonă, a fost părăsit.
Groful ungur Ferenc Bay, proprietarul conacului, este considerat a fi responsabil de atrocităţile comise de armata horthystă în ziua de 9 septembrie 1940, în care au fost uciși 86 români și 6 evrei din comuna Treznea.
Castelul, construit în stil neo-baroc pe la mijlocul secolului al XIX-lea, prezintă două corpuri principale, legate între ele de o reproducere a “punţii suspinelor” din Veneţia, unică în România, dar care sunt astăzi departe de strălucirea de altădată.
După venirea comuniştilor la putere, castelul a fost sediul CAP-ului din localitate, perioadă în care a fost cât de cât întreținut. După 1990 însă, locația a fost abandonată și lăsată în voia sorții.
În prezent, deși inclus pe lista monumentelor istorice, ansamblul arhitectural este aproape o ruină, uitat de autoritățile locale și centrale, conducerea comunei și localnicii dorind să fie dărâmat.
„Deși este un imobil de patrimoniu, un castel în stil neo-baroc de început de secol XIX, nicio instituție publică nu dorește să-l vadă renovat. Nici Primăria, nici Consiliul Județean sau Ministerul Culturii. (…) Încercări de a-l repara au mai fost, problema nu stă în fonduri. În 2011, când un avocat din Sălaj a vrut să cumpere imobilul și să-l restaureze, autoritățile locale l-au refuzat din cauza istoriei neplăcute a locului”, a mai spus senatorul USR.
„Refacerea acestui castel trebuie văzută ca parte a procesului de reconciliere istorică”
„În loc de a rămâne un simbol al unei tragedii, castelul ar trebui salvat și pus în valoare. Reatribuindu-l comunității, oferindu-i un scop ales în acord cu nevoile cetățenilor, rolul său va fi nu acela de a diviza ci de a închide rănile trecutului. Așadar, domnule ministru Breaz, nu semnați acest ordin de declasare! Sunteți ministrul Culturii în funcție, iar rolul dumneavoastră este de a apăra patrimoniul, nu de a ajuta la ștergerea lui de pe fața Pământului. De a contribui la acest proces de reconciliere istorică, nu de a lăsa lucrurile în voia resentimentelor și a nepriceperii administrative”, este mesajul transmis de Vlad Alexandrescu.
foto Wikipedia
