Condițiile meteo nefavorabile din toamna anului trecut au influențat negativ culturile de rapiță din judeţul Sălaj. Deși acestea s-au extins în ultimii ani, în județ, ”câștigând teren” comparativ cu floarea soarelui sau sfecla, cultura de rapiţă din acest an este compromisă parţial. Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Agricultură în Sălaj au fost însămânțate 1.850 ha cu rapiţă, din care 350 – hectare răsărită şi 1.283 ha răsărită parțial urmând să se verifice densitatea plantelor în cultură. ”Dacă se stabileşte o densitate mică care nu asigură o producție suficientă pentru a fi recuperate cheltuielile cu înființarea culturii, întreținerea și recoltarea, atunci fermierul decide dacă păstrează cultura de rapiţă sau o înlocuiește cu altă cultură. În prezent sunt 217 ha nerăsărită – suprafața va fi însămânțată cu o altă cultură de primăvară. Rămâne la latitudinea fermierului să-și aleagă cultura pe care o va însămânța”, a precizat Valentin Duca – directorul executiv DAJ Sălaj. Potrivit acestuia, o densitate normală la cultura rapiței este de 40-50 plante/metru pătrat.
Rapiţă, Brassica napus oleifera, este o plantă erbacee anuală, cultivată pentru seminţele ei bogate în ulei, este una dintre cele mai benefice buruieni, dar si una dintre cele mai importante plante oleaginoase din lume şi este chiar mai bun decât uleiul de măsline, afirmă unii specialişti.
Rapiţa: beneficiile şi proprietăţile neştiute
Compoziţia seminţelor plantei conferă uleiului de rapiţă calităţi: cicatrizante, dezinfectante, depurative, diuretice, emoliente, expectorante, vitaminizante şi nutritive. Astfel, uleiul de rapiţă: se poate folosi la ungerea arsurior uşoare, avand efect emolient; uleiul cald se poate aplica local pentru calmarea durerilor; se poate folosi şi pentru vindecarea abceselor, furunculelor, rănilor (sub forma de unguent) şi a ulcerului varicos (se vor aplica frunze proaspete de rapiţă şi felii de nap pe locurile afectate de ulceraţii); este foarte indicat şi în lupta împotriva ridurilor – datorită vitaminei E şi A, uleiul de rapiţă hidratează în profunzime şi apară pielea de acţiunea nocivă a radicalilor liberi; bun şi pentru păr – previne uscarea scalpului şi protejează părul de vântul rece şi umezeală. Folosit intern, uleiul de rapiţă ajută la drenarea ficatului, vindecă pacienţii cu constipaţie cronică, distruge paraziţii intestinali şi este indicat in tratarea enteritelor. De asemenea, acesta poate trata cu succes şi unele afecţiuni respiratorii, cardiace, renale sau articulare (pentru tratament se va prepara un ceai din 1-2 linguri de frunze de rapiţă proaspete şi mărunţite, care se pun în 250 ml apă clocotită pentru 10 minute, după care se strecoară. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi).
Mierea de rapiţă
Datorită conţinutului mare de apă, circa 18 la sută din compoziţie, mierea de rapiţă se cristalizează foarte repede. Şi din această cauză, mierea de rapiţă se găseşte în comerţ numai sub forma cristalizată, având aspectul unei creme. Potrivit specialiştilor, mierea de rapiţă este indicată în tratarea osteoporozei. De asemenea, ajută la refacerea şi menţinerea pereţilor vaselor de sânge, din acest motiv fiind recomandată în cazul bolilor vasculare. Mierea de rapiţă stimulează şi îmbunătăţeste funcţia pancreatică şi pe cea a splinei, protejează ficatul şi stimulează buna funcţionare a lui, ajută la reducerea colesterolului din sânge; este indicată în tratarea afecţiunilor rinichilor şi are efecte benefice în vindecarea afecţiunilor respiratorii, dar şi în răceală şi gripă. Datorita faptului că se cristalizează rapid, mierea de rapiţă este şi un bun emolient şi poate fi folosită şi ca mască facială pentru redarea strălucirii tenului ajutând la regenerarea lui. Are efecte nemaipomenite în tratarea aftelor bucale şi este adjuvant în terapia cancerului.
Sursa foto: agrointel.ro
