Reprezentantul Kremlinului, Dmitri Peskov, a contracarat criticile venite din partea Europei legate de „propaganda rusă”, susținând că Occidentul etichetează acum ca „propagandă” orice informație ce nu se aliniază la punctele de vedere dominante.
UPDATE 11:57 – Guvernatorul din Kaliningrad dă vina pe Immanuel Kant pentru războiul din Ucraina
Judecata guvernatorului rus este imperativă şi categorică. „Vreau să arăt că Immanuel Kant, care s-a născut aici în urmă cu aproape 300 de ani, are o legătură aproape directă cu haosul global (…) cu care ne confruntăm astăzi. Mai mult, el are o legătură directă cu conflictul militar din Ucraina”, a afirmat, vinerea trecută, guvernatorul din Kaliningrad, Anton Alihanov, ale cărui declaraţii au fost redate de mai multe media ruseşti, printre care Moscow Times şi Meduza.
UPDATE 11:54 – Risc crescut de „accident” nuclear, spune Kremlinul.
Riscul unui război nuclear „accidental” a crescut puternic pe fondul problemelor de sănătate pentru președintele american Joe Biden și șeful Pentagonului Lloyd Austin, a declarat secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Mikhail Popov.
„În situația politică internă dificilă și nervoasă din Statele Unite care s-a dezvoltat recent, costul unei greșeli manageriale, făcută conștient sau involuntar de liderii țării, a crescut semnificativ. Și nu este departe de o catastrofă globală”, a spus Popov într-un interviu pentru Izvestia.
UPDATE 11:37 – Ucraina a mai scufundat o navă a rușilor din Marea Neagră – informații de la spionajul militar
Mai multe drone au lovit, miercuri dimineață, nava rusească de debarcare Caesar Kunikov din Marea Neagră, iar aceasta s-a scufundat, susține serviciul de informații al armatei ucrainene.
Operațiunea a avut loc miercuri în zori, când drone ale serviciului de informații al armatei ucrainene au atacat nava rusească Caesar Kunikov, relatează Ukrainska Pravda, citând surse din spionajul militar. Deocamdată Kievul nu a confirmat oficial această acțiune.
UPDATE 9:39 – Miniștrii apărării NATO discută despre sprijinul pentru Ucraina și bugetul alocat apărării
Miniştrii apărării din statele membre ale NATO se întrunesc miercuri şi joi la Bruxelles pentru a discuta despre sprijinul pentru efortul militar al Ucrainei, ţară invadată în urmă cu aproape doi ani de Rusia, şi despre angajamentul de alocare a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, informează DPA.
În prima zi va avea loc o reuniune a aliaţilor Ucrainei coordonată de SUA.
Discuţiile de la sediul NATO din Bruxelles riscă să fie umbrite de comentariile făcute recent de fostul preşedinte american Donald Trump, care a evocat posibilitatea ca SUA să nu mai apere ţările Alianţei Nord-Atlantice a căror contribuţie financiară este insuficientă.
În timpul unui miting electoral desfăşurat sâmbătă, Trump, care îl va înfrunta probabil pe Joe Biden la alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, a evocat o conversaţie pe care ar fi avut-o cu liderul unui alt stat membru al Alianţei, fără a-i dezvălui numele. „Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: \”Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?\” \”\”, a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: „Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja (pe ruşi) să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi facturile\”\”.
Statele din NATO au convenit începând din 2006 să cheltuiască pentru apărare cel puţin 2% din PIB-ul lor, însă numai câteva dintre ele au atins acest obiectiv.
După ce Rusia şi-a extins invazia din Ucraina şi Donbas şi asupra restului teritoriului ucrainean în februarie 2022, ţările membre NATO – în special Germania – şi-au reafirmat acest angajament.
Parlamentul federal german a aprobat pentru 2024 un buget naţional ce prevede 2% din PIB pentru apărare.
Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a respins avertismentele europene referitoare la „propaganda rusă”, declarând că orice opinie divergentă față de narativele principale este automat catalogată ca „propagandă” de către statele occidentale, conform relatărilor Reuters.
În acest context, lui Peskov i-a fost adresată o întrebare despre discuțiile dintre miniștrii de externe din Franța, Germania și Polonia, care au exprimat preocupări legate de intensificarea activităților de propagandă rusă în Europa, în preajma viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European din luna iunie.
„Este evident acum că orice surse, mass-media sau materiale de pe internet, care nu îndeplinesc criteriile, nu operează în cadrul curentului informaţional principal şi încearcă să acopere evenimentele din diferite unghiuri, sunt identificate imediat ca fiind instrumente de propagandă”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Acest lucru este absolut contrar idealurilor unei prese libere şi demonstrează încă o dată disponibilitatea autorităţilor de a pedepsi presa care nu le place.
Acest lucru se întâmplă des în Europa acum”, a afirmat Peskov.
