Mai multe fotografii scandaloase au început să circule, recent, în mediul online. În imagini ar apărea, potrivit realitateadinmoldova.md, nimeni alta decât Emilia Șercan, jurnalista ale cărei investigații au dinamitat statul român, descoperind mai multe plagiate ale generalilor SRI și din Armată. Inclusiv nume grele din Poliție i-au căzut „victime”.
„Justițiara din tezele de doctorat din România nu și-a rezolvat problemele propriului ei plagiat! Este vorba de așa-zisa jurnalistă Emilia Șercan, cea în spatele căreia se ascund importante personaje din România!”, scrie realitateadinmoldova.md, site-ul care publică și pozele in cauză. VEZI GALERIE FOTO AICI.
Primul pe lista plagiatorilor devoalați, potrivit sursei citate, este Silviu Predoiu, fostul șef al Serviciului de Informații Externe. Urmează fostul premier dottore Victor Ponta.
În ciuda imaginii de deontolog pe care a afișat-o în pulic, jurnalista Emilia Șercan a fost acuzată că a făcut fix ce reclama. Potrivit unui document citat de jurnaliștii de la Turnul Sfatului, Șercan ar fi plagiat bucăți întregi din lucrarea sa de licență.
Emilia Șercan, acuzată că și-a COPIAT licența. Jurnalista: Nu mai am exemplarul meu pentru verificare
Potrivit sursei citate, în lucrarea de licență a acesteia, intitulată „Reglementări naționale și internaționale cu privire la libertatea de exprimare”, se regăsesc paragrafe din două cărți, respectiv „Jurisprudența europeană privind libertatea de exprimare” și „Ghid juridic pentru jurnaliști”.
„În trecutul jurnalistei de investigație, care și-a făcut în ultimul an un titlu de glorie din expunerea plagiatelor unor puternici ai zilei – Negoiță, Onțanu, Licu, Stănișoară, inclusiv Laura Codruța Kovesi, se ascunde, culmea ironiei, propriul plagiat, pe care, spre deosebire de compromisul cu Vîntu devoalat de Eugenia Vodă, nu l-a expus nimeni până acum. Emilia Șercan, absolventă, în 2003, a Facultății de Ştiinţe ale Comunicării şi Jurnalism din Sibiu, a plagiat bucăți întregi în lucrarea sa de licență intitulată «Reglementări naţionale şi internaţionale cu privire la libertatea de exprimare». Cele două cărți din care a copiat sunt «Jurisprudența europeană privind libertatea de exprimare», cu subtitlul «Aspecte privind hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului», care îi are ca autori pe Monica Macovei, Mircea Toma, Ana Coculescu (coordonator) și Adrian Tudorică și «Ghid juridic pentru jurnaliști» (ediția a III-a), scrisă de Monica Macovei, Adriana Drăgăliță și Dan Mihai. Ambele cărți au fost publicate în 2002. Forma de plagiat îmbrățișată cu predilecție de jurnalistă este cea a reformulărilor și a amestecului deliberat între fragmente și texte preluate și munca proprie“, se arată în documentul care însoțește copii ale lucrării de licență.
După o analiză atentă a celor două lucrări în paralel cu lucrarea de licență a Emiliei Șercan, documentul prezintă paginile „pe care Emilia Șercan le-a preluat fără respectarea regulilor de bună practică în scrierea și citarea academică. Preluările au fost făcute fără nicio metodă de citare consacrată – fără ghilimele, fără note de subsol“.
„Pe lângă paginile în care plagiatul este evident, Șercan a apelat masiv la reformulări și preluări rescrise în restul capitolelor (Capitolul 5 – “Sursele și dreptul la replică”, Capitolul 6 – “Accesul la informații”). Plagiatul lui Șercan este unul mai muncit, în sensul că a recurs masiv la o rescriere a unor concepte, observații, idei, etc și mai puțin la așa-numita metodă copy-paste, în care plagiatorul copiază cuvânt cu cuvânt fragmente/pagini întregi”, se continuă în document.
Contactată, la acea vreme, de Realitatea PLUS, Emilia Șercan nu a dorit să comenteze acuzațiile care i se aduc.
Emilia Șercan, între „compromis” și „mari regrete”
În 2017, jurnalista Emilia Şercan a plecat în lacrimi din platoul emisiunii „Profesioniştii“, de la TVR 1, după ce a fost întrebată de perioada petrecută la trustul Realitatea, pe vremea când era deţinut de Sorin Ovidiu Vîntu. Şercan a declarat că acela este marele ei regret.
Eugenia Vodă a adus în discuţie perioada în care Emilia Şercan a trecut la cârma departamentului de investigaţii al trustului Realitatea, pe un salariu de 8.500 de euro, întrebând-o cum s-a produs mutarea de la Evenimentul Zilei.
„Este marele compromis pe care eu l-am făcut“, a spus jurnalista de investigaţii, cu câteva minute înainte să părăsească în lacrimi platoul. „Ce vreau să spun este că nu ar trebui să fiu în emisiune“, a adăugat Emilia Şercan. „Sunt o impostoare. Cum să pretind eu că sunt o profesionistă a presei din moment ce eu am făcut marele compromis cu Vîntu? Eu l-am investigat pe Vântu“, încheia, în lacrimi, jurnalista.
Sorin Ovidiu Vîntu, mesaj pentru Emilia Şercan: „Ai oferit un spectacol jenant”
Fostul patron al Realitatea TV, Sorin Ovidiu Vîntu, i-a adresat, în replică, la acea vreme, un mesaj în care i-a reproșat că a făcut un spectacol jenant, în loc să aprecieze că a avut onoarea de a lucra în compania celor mai buni jurnalişti din ţară.
„Dragă Emilia Șercan, ai avut șansa să lucrezi într-un trust de elită, alături de unii dintre cei mai valoroși jurnaliști ai României. Este de notorietate faptul că atât în trustul Gelsor cât și în trustul Realitatea au lucrat cei mai valoroși profesioniști din industriile respective, profesioniști pentru care, după ce au trecut momentele de isterie națională, faptul că au lucrat în aceste companii reprezintă o carte de vizită profesională de invidiat. În loc să profiți de această șansă, ai oferit un spectacol jenant, menit să arunce cu noroi nu doar în cel în care ți-a oferit această șansă ci și în foștii tăi colegi, care n-au muncit pentru Vîntu ci pentru telespectatorii canalului de știri unde au lucrat și unde și-au făcut atât de bine meseria, astfel încât au fost ofertați pe salarii princiare de către toate celelalte instituții media din piață.
Emilia, pentru tine a fost o adevărată onoare că m-ai cunoscut, că mi-am oprit privirea asupra ta și că ți-am făcut oferta de a lucra într-o instituție de-a mea. Dacă te-aș fi suspectat de ipocrizie aș fi avut o reacție mult mai dură. Suspectez doar că ți s-a blocat propriul aparat critic, urmare a valului de condamnări la care am fost supus de către niște funcționari nedemni ai statului român”, spunea SOV.
