Dan Barna s-a situat peste partid la alegerile prezidenţiale de săptămâna trecută – este concluzia surprinzătoare a sociologului Vasile Dîncu, care a realizat exit poll-ul IRES în seara alegerilor. Invitat la emisiunea „În faţa ta”, de la Digi24, Dîncu spune că, potrivit măsurătorilor IRES, intenţia de vot a partidului în ziua dinaintea alegerilor era de 10%, iar cea a lui Dan Barna ajungea la 15 procente. Sociologul a arătat cum se explică acest fenomen.
Vasile Dîncu: Dan Barna a pornit cu o diferenţă de vreo 14 procente faţă de Viorica Dăncilă la ora 10:00, când am făcut prima raportare, iar după aceea s-a oprit această creştere şi a fost o creştere mai lentă şi a fost oprită undeva la amiază. Pentru că nu s-a mai respectat modelul de la europarlamentare. Dacă după ora 14:00 tinerii ar fi ieşit la vot, exact cum s-a întâmplat la europarlamentare, atunci probabil că această curbă ar fi continuat să crească.
Florin Negruţiu: Dumneavoastră spuneţi că Viorica Dăncilă a început ziua prost şi a sfârşit-o bine, iar Dan Barna a început-o bine şi a sfârşit-o prost. Deşi noi ştim că dimineaţa iese la vot ruralul, oamenii de la ţară, votanţii Vioricăi Dăncilă, pentru că m-am uitat pe demografice, votanţii Vioricăi Dăncilă: pensionari, 65+, mediul rural. Cum se explică lucrul acesta?
Vasile Dîncu: N-am spus că a început-o prost. A început-o cu o diferenţă faţă de Dan Barna, de 14 procente. Nu părea destul, în condiţiile în care se respectau curbele tradiţionale ale prezentării la vot.
Florin Negruţiu: Pe dumneavoastră v-a surprins scorul lui Dan Barna? Şi vă spun asta pentru că la 21:00 când au apărut exit-poll-urile, toată lumea spunea „Nu credeţi în exit-poll-urile astea. O s-o dea în bară, este prea mic scorul lui Dan Barna şi Viorica Dăncilă obţine prea mult. Diferenţa e prea mare”. De fapt, diferenţa era şi mai mare, s-a văzut a doua zi.
Vasile Dîncu: Pe mine nu m-a surprins, pentru că am urmărit în fiecare moment şi pentru că am avut studii iniţiale făcute cu două-trei luni înainte şi cu o săptămână înainte şi cu două săptămâni înainte şi am văzut această evoluţie a lui Dan Barna.
Florin Negruţiu: Dar totuşi, ei erau euforici la USR acolo, aveau impresia că intră în turul II fără probleme.
Vasile Dîncu: Sunt câteva lucruri care i-au făcut să se înşele. O dată, lipsa de analişti în campania electorală, lipsa de studii repetate în campanie. În orice partid, în orice grup există şi tendinţa să se ignore informaţiile negative şi se aleg cele pozitive. Ştiam că rezultatul este normal pentru că, în primul rând, am văzut că în august, în mijlocul acelui scandal de presă – n-a fost un scandal, dar a fost o investigaţie de presă Rise Project – am văzut ca Dan Barna, dintr-un candidat viabil, care era în jur de 17-18% şi cu posibilităţi să crească, aşa cum s-a întâmplat şi la europarlamentare, în campanie, în ziua votului, a căzut la încredere în jur de 10 procente.
Mesajul pe care Dan Barna şi partidul cu care a crescut, cu care s-a impus în spaţiul politic a fost unul destul de tranşant, destul de puternic şi cumva, un mesaj de intoleranţă faţă de corupţie. Sloganul pe care au mers şi în campanie şi care cred că ar fi trebuit îmbunătăţit, cel „Fără penali în funcţii publice”, i-a mobilizat pe cei din partidul lui şi al lui Dacian Cioloş. În momentul în care a fost o pată pe rochia Albei-ca-Zăpada se vede foarte bine asta şi a demobilizat foarte multă lume.
Claudiu Pândaru: Partidul cum a evoluat în cifrele acestea?
Vasile Dîncu: Partidul, Alianţa 2020 avea în august şi în iulie undeva în jur de 22-24 de procente, ca după alegerile europarlamentare, de regulă apare, partidele care au avut o dinamică pozitivă, cresc mult mai mult după alegeri, pentru că se reformează opinia după alegeri. Imediat după acel eveniment, partidul a căzut la 10%.
Claudiu Pândaru: Deci partidul ajunsese să aibă mai puţin decât candidatul.
Vasile Dîncu: Cu o zi înainte de alegeri, partidul avea 10% şi candidatul avea 15% în sondajul pe care l-am făcut noi cu o zi înainte.
Florin Negruţiu: Dar e normal să scadă, aşa, la jumătate? O dinamică foarte accelerată…
Vasile Dîncu: Pentru că este un partid care se bazează pe opinie şi pe atitudine, se bazează pe emoţia mobilizării. Dacă ar fi fost un partid de cadre sau un partid cu structură puternică în teritoriu, cum este PSD-ul, acolo o asemenea ştire, o asemenea veste nu penetrează atât de mult, nu demobilizează atât de tare electoratul. Aici era vorba de un partid care îşi avea sediul în reţelele sociale sau în mass-media.
Florin Negruţiu: Şi acum, scorul real al USR este 22%, scorul de la europarlamentare sau 15% al lui Dan Barna de la prezidenţiale?
Vasile Dîncu: Scorul USR este de 15% în acest moment, exact scorul lui Barna, iar scorul USR a crescut de săptămâna trecută şi de-acum două săptămâni şi datorită prestaţiei lui Dan Barna, de la 10 la 15%, pentru că aşa cum arăta şi sondajul, oamenii au avut o imagine bună despre prestaţia lui Dan Barna. Să nu uităm, Barna face asta de vreun an, în care a fost consecvent cu ceea ce a spus, a dus partidul în Parlament la alegerile trecute, acum a reuşit să facă o prestaţie politică pe care o apreciază chiar şi adversarii politici.
Lui Dan Barna i se poate reproşa orice, dar nu că a tras partidul în jos în această campanie. E o comparaţie neadecvată (n. red. – cu alegerile europarlamentare). Noi comparăm mere cu pere aici. Europarlamentarele au fost un exerciţiu emoţional, unde emoţia a fost adusă de referendum. A fost un scor mincinos, pentru că a fost amplificat de ideea de luptă împotriva corupţiei, care este o temă foarte importantă în România, a fost adusă mereu la cel mai înalt nivel. Scorul, însă, al celor două formaţiuni care au intrat în Alianța 2020, din această vară, este acesta, în jur de 10%.
