Jaful de la Luvru, un dezastru anunţat: „Hoţii puteau fi opriţi în 30 de secunde, dar nimeni n-a privit camerele!”

Jaful spectaculos de la Muzeul Luvru ar fi putut fi dejucat în doar jumătate de minut, însă nimeni nu a reacţionat la timp, aceasta este concluzia dură a anchetei administrative prezentate în faţa Senatului francez.

Noël Corbin, şeful Inspecţiei Generale a Afacerilor Culturale, a explicat că agenţii firmei private de securitate Securitas, dar şi poliţiştii, ar fi avut timp suficient să intervină, dacă imaginile captate de camere ar fi fost urmărite în direct.

Al doilea raportor al anchetei, Pascal Mignerey, a dezvăluit că o cameră exterioară surprinsese întreaga operaţiune: sosirea hoţilor, instalarea nacelei, urcarea acestora pe balcon şi fuga lor grăbită cu câteva minute înainte ca un agent să deschidă înregistrările. Când s-a verificat sistemul, hoţii erau deja departe de sala în care se aflau bijuteriile Coroanei.

Preşedintele comisiei de cultură din Senat, Laurent Lafon, a vorbit despre un „eşec general al muzeului și al autorităţilor” în privinţa gestionării securităţii. El a subliniat că nu a fost vorba de o întâmplare nefericită, ci de ignorarea repetată a unor probleme semnalate în rapoarte anterioare.

În plus, anchetatorii s-au declarat uimiţi de modul defectuos în care au fost transmise audituri interne între fostele şi actualele conduceri ale muzeului. Un audit făcut în 2019 de casa de bijuterii Van Cleef & Arpels, care evidenţia toate vulnerabilităţile galeriei Apollo, nu a ajuns niciodată la noii responsabili numiţi în 2021.

Audierile au loc în contextul în care muzeul se confruntă cu alte probleme: o galerie închisă din cauza unor avarii şi un apel la grevă lansat de angajaţi. În urma jafului, ministrul Culturii, Rachida Dati, a ordonat imediat declanşarea anchetei şi a promis măsuri urgente, precum montarea unor sisteme anti-intruzune.

Săptămâna viitoare, comisia senatorială va continua seria de audieri. Fostul preşedinte al muzeului, Jean-Luc Martinez, urmează să fie întrebat despre rapoartele alarmante întocmite în timpul mandatului său (2013–2021), iar actuala preşedintă, Laurence des Cars, va reveni la rândul ei în faţa senatorilor pentru noi explicaţii.