Bătaie de joc pe bani publici. S-au pompat 12 miliarde de lei, dar hidrocentrala de la Răstolnița nu funcționează - VIDEO

Chiar și așa, în Răstolița încă se mai găsesc oameni care speră că hidrocentrala va fi funcțională și că zona va primi astfel oportunitatea de a se dezvolta. Un material realizat de jurnalistul Realitatea PLUS, Răzvan Pop.

Un proiect început în urmă cu aproape patru decenii

Lucrările pentru centrala hidroelectrică de la Răstolița au început în urmă cu aproape 37 de ani, în anul căderii regimului comunist. De-a lungul timpului, proiectul s-a transformat în una dintre cele mai controversate investiții energetice ale țării noastre, marcată profund de un conflict public între autorități și activiștii de mediu. Deși lucrările au trecut de pragul de 90 la sută, instanța a suspendat acordul de mediu, iar viitorul amenajării hidroenergetice rămâne incert. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a infrastructurii este deja instalată la Răstolița, iar utilajele ruginesc în așteptarea unui deznodământ.

„Ne aflăm acum chiar pe fundul lacului de liniștire al hidrocentralei de la Răstolița. Un loc care ar fi trebuit să fie acoperit de apă și să facă parte dintr-un sistem energetic complet funcțional. Tot ce se află aici a fost construit pentru a susține producerea de energie canale, instalații, pereți de protecție și infrastructură realizată după ani întregi de muncă”, spune jurnalistul Realitatea PLUS, Răzvan Pop.

Generații care nu au apucat finalizarea proiectului

Proiectul a traversat numeroase schimbări de guvern și cicluri electorale, iar prin fața barajului construit au trecut mai multe generații de localnici. Mulți au murit de bătrânețe fără să aibă șansa de a beneficia de pe urma investiției. Între timp, au fost construite clădirile principale ale hidrocentralei, canalele, drumurile de acces și mare parte din infrastructura necesară, care zac în uitare, fără niciun scop.

Controversele invocate de ONG-urile de mediu

Reprezentanții ONG-urilor care au contestat în instanță proiectul hidrocentralei spun că aceasta va avea un impact devastator asupra mediului și va genera efecte în lanț asupra comunităților aflate pe traseul râurilor Mureș și Răstolnița. De asemenea, argumentează că barajul afectează arii protejate Natura 2000.

Pozițiile clasei politice față de proiect

Faptul că investiția de la Răstolnița a fost continuată doar pentru că se cheltuiseră deja sume uriașe pentru continuarea proiectului era recunoscut chiar de fostul premier Victor Ponta. Acesta făcea trimitere la debitul scăzut al râului, mult mai scăzut acum decât în anul 1989, atunci când a fost început proiectul.

„E o investiție începută exact în 1990, aprobată în 1989, dar începută în 1990, e 90 la sută sau chiar peste. Deși dacă am porni acum de la 0, n-ar mai face nimeni această investiție, că nu se justifică economic. Da dacă tot ai făcut 90 și ceva la sută, e păcat de Dumnezeu să nu o termini”, spunea Victor Ponta, fost premier al României.

La fel ca cei care l-au precedat în funcție, președintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaților susține că nu dorește oprirea proiectului de la Răstolița. Pe de altă parte, cere respectarea legii și reclamă că de-a lungul timpului ar fi fost sustrași foarte mulți bani și materiale. Situație care, în opinia sa, ar trebui investigată.

„Eu nu consider că ar trebui oprit proiectul, dar trebuie făcut o evaluare foarte clară la situația reală. Pentru că în județul Mureș se știe situația că foarte multe case, sute, poate mii de case au fost construite cu beton de la Baraj. Din sutele de milioane de euro care au fost direcționate din banii românilor în acel baraj cu scopul de producție de energie, nu se regăsesc toți banii acolo. Foarte mulți s-au furat”, spunea Adrian Giurgiu, deputat USR, președintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaților.

De cealaltă parte, președintele celui mai mare sindicat din Apele Române spune că hidrocentrala de la Răstolița continuă să consume bani în loc să producă. În același timp, transmite că blocarea proiectului este o aberație și că discuțiile despre protecția mediului trebuiau să aibă loc în primele etape, nu acum când totul este aproape finalizat.

„În primul rând, se deteriorează. În al doilea rând, cheltuielile pentru conservarea bunului, o perioadă lungă de timp, sunt foarte, foarte mari. Această hidrocentrală, în loc să producă energie, ca să compenseze o parte a valorii care a fost investită în ea, cel puțin, nemaivorbind de faptul că ar asigura populației energie verde, ea consumă în continuare. E anormal. E nefiresc”, spune Cornel Brișcaru, președintele sindicatului „Mureșul”.

Speranțele localnicilor și exemplele din alte zone

La rândul lor, localnicii susțin că, odată umplut, lacul de acumulare de la Răstolița va aduce turiști în zonă și va pune în valoare frumusețea zonei. Există și exemple clare de succes în astfel de situații: Lacul Izvorul Muntelui sau Lacul Colibița. Ambele sunt lacuri amenajate artificial și atrag zeci de mii de turiști în fiecare an.

Valoarea investiției în hidrocentrala de la Răstolița este de aproape 12 miliarde de lei. Fiindcă totul este blocat, există riscul iminent ca fondurile pompate în proiect să se transforme într-o gaură neagră, suportată direct din banii contribuabililor.

Blocajul definitiv și efectele asupra altor proiecte

Șansele ca hidrocentrala Răstolița să devină funcțională în viitorul apropiat sunt extrem de reduse. Înalta Curte de Casație și Justiție a blocat definitiv proiectul energetic. Aceeași soartă riscă să o aibă și alte proiecte declarate de interes major, precum Cornetu-Avrig, Surduc-Siriu, Pașcani sau Cerna-Motru-Tismana. Toate sunt contestate de activiștii de mediu și pot fi blocate prin decizii similare ale instanțelor.