Un raport, publicat recent de ”Eurostat”, indică faptul că peste o treime din populația României este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială. Drept urmare, românii cheltuie cei mai mulți bani pentru mâncare la nivelul Uniunii Europene. Alocarea unui procent mai mare din venituri pentru cheltuielile de subzistență, precum hrană sau utilități, devine naturală în momentul în care salariile nu se compară cu cele din Vest, ci doar costurile de trai. În aceste condiții, românii rămân fără bani pentru activități recreaționale sau culturale. În timp ce media europeană cheltuie aproximativ 8,5 la sută din buget pentru activități de recreație și cultură, românii alocă doar 5,8 la sută, poziționându-se pe penultimul loc, după Grecia.
În mod aparent paradoxal, România se află pe locul al III-lea atât în privința procentului de cheltuieli pentru sănătate, cât și a celui pentru educație, în ciuda faptului că accesul la educație ar trebui să fie gratuit, conform Constituției. Astfel, românii alocă 6 la sută din buget pentru medicamente și îngrijire medicală la spital şi domiciliu, față de media UE, care cheltuie 3,9 la sută. România rămâne pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește populația cu risc de sărăcie și excluziune socială.

”Așadar, România are a doua cea mai rapidă creştere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei, iar problema incluziunii este predominant o constantă rurală, 70 la sută dintre cei săraci trăind în aceste zone. Aproximativ 45 la sută din populaţia ţării se află în zonele rurale, unde sărăcia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în zonele urbane. Această dualitate puternică este manifestată prin oportunităţi şi un acces inegal la pieţe, fapt ce nu se mai întâmplă în niciuna dintre ţările Uniunii Europene. Peste 900.000 de persoane (4,5 la sută), trăiesc în sărăcie extremă în zonele marginalizate din România (3,2 la sută din mediul urban şi 6,2 la sută din populaţia rurală). Zonele marginalizate sunt, prin definiţie, domenii care combină capitalul uman scăzut, şomajul ridicat şi locuinţele necorespunzătoare. Aceste zone suferă de o combinaţie de străzi murdare sau inexistente, concentraţia de gospodării aflate în sărăcie extremă, niveluri foarte scăzute de educaţie, sănătate precară, mame adolescente, un număr mare de copii, şcoli de slabă calitate – şcoli segregate şi o rată înaltă de infracţionalitate în rândurile minorilor. Serviciile publice lipsesc sau sunt de slabă calitate, iar persoanele din comunităţile marginalizate au puţine oportunităţi de a obţine o educaţie mai bună sau un loc de muncă decent. În lipsa unor soluții coerente din partea Guvernului PSD-ALDE, am solicitat Comisiei Europene, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, să îmi comunice care sunt soluțiile pe care instituția le propune pentru autoritățile naționale astfel încât țara noastră să reușească să înregistreze progrese comunitare, iar fondurile să fie utilizate eficient și responsabil, în interesul cetățenilor”, a declarat europarlamentarul PPE/PNL, Daniel Buda, originar din Sălaj.

Sursa foto 2: www.romania-actualitati.ro/